Destination: Nextbeer. Pac îşi ia Cutia şi pleacă în lume să o umple cu bere

15.05.2014 BaltaBusOur carsTrips

Se ia o Cutie aiurie, cam ca cea de bere, se plimbă prin Europa până la Zagreb şi înapoi, se filmează o reclamă şi un clip gen Inna, apoi se vopseşte frumos, se reface interiorul şi se schimbă motorul cu unul mai fresh şi se lasă un timp la dospit. Câteva drumuri scurte prin ţară şi atunci vine ideea: cum ar fi să te sui în Cutie şi să-ţi iei lumea în cap? Totul doar pentru distracţie sub pretextul descoperirii “berii următoare”. Şi dacă pe parcurs apar cunoştinţe și prieteni noi, cu atât mai bine! O viaţă avem, să ne plimbăm!!!

nextbeer

Dar să începem cu începutul şi să folosim acest pretext pentru a spune povestea Cutiei – aka thebox. Pe Pacman îl ştiţi cu toţii. Ăla mic şi verde, cu veleităţi de hârciog care a reuşit performanţa să colecţioneze toate automobilele VW clasice: un Beetle 1300 mintcandy cu portiere alb galbui pe nume BoNboana, un karmann strip-look pe nume Shobolanul, un notchback cu volan pe dreapta produs în serie limitată pe nume PemPem şi un T2A camper care a fost botezat thebox. Membru fondator în Volkswagen Classic Club, vicepreşedinte, organizator de întâlniri broscăreşti, mecanic amator, şofer pasionat, mare consumator de bere.

pac_bere

Dar să revenim la povestea Cutiei! Anul 2010 se apropia de final iar virusul colecţionarului avea să lovească din nou. Pe mobile.de era postat un anunț laconic de vânzare al unui T2A  din 1970 cu motorizare diesel însoţit de câteva poze la rezoluţie proastă din care nu prea înţelegeai mare lucru. Banchetele și scaunele erau acoperite cu huse de pluş vechi, podeaua cu un linoleum dubios iar geamurile cu perdele prin care nu trecea lumina. Asta nu l-a oprit pe Pac să vireze un avans în contul vânzătorului şi să stabilească faptul că va merge după maşină după ce trece vacanţa de sfârşit de an.

image

La faţa locului a căpătat fluturaşi în stomac, a dat o tură scurtă cu busul şi l-a luat. Astfel, în primele zile ale anului 2011, busul Aiuriu devenea membru oficial al Pac’s Parking!

Inspecţia adevărată a avut loc de abia după ce mașina a ajuns în Bucureşti. De sub linoleumul dubios a ieşit la iveală covorul original aflat în stare bună, de sub husele urâcioase a apărut canapeaua originală de vinilin iar odată înlăturate perdelele întunecoase Cutia parcă a început să respire la propriu! Un set de perdeluţe galbene şi înlocuirea scândurilor de la portbagaj au schimbat discret imaginea maşinii iar păturile noi au început să îi dea imaginea de căsuţă.

bus_15

Era aprilie 2011 iar căsuţa pe roţi se cerea plimbată. A urmat primul drum lung pe traseul: Bucureşti – Praga- Budapesta-Praga- Belgrad- Zagreb – Belgrad -București. Dacă până la acel moment, Pac lua în considerare revenirea la motorul original, consumul de 7% l-a făcut să se răzgândească. Un motor original de bus scoate o medie de consum de 10%. Să mergi cu un camper şi să ai costuri ca şi când ai merge cu broasca este un avantaj demn de luat în seamă.

bus_16

La întoarcere a continuat procesul de înfrumuseţare iar barele şi jantele au fost sablate şi vopsite electrostatic. În loc de negru, puţin alb şi busul parcă a început să zâmbească.

bus_1

Este momentul în care cutia devine star într-o reclamă la o companie de asigurări.

Sezonul 2012 debutează cu filmarea unui clip estival “Inna-style”. Scriptul era simplu: busul agăţa diverşi glumeţi de pe traseu care ajungeau la mare şi se distrau.

După o zi de filmare cu multe opriri, oboseala şi-a spus însă cuvântul. După o verificare a uleiului, Pac a uitat să pună joja la loc. O chestiune banală dar care s-a terminat prin împrăştierea peste tot a uleiului iar, în cele din urmă, motorul a cedat. Fix pe autostradă, târziu în noapte. Trecem rapid peste nervii de moment şi ajungem la clipa în care realizăm că fără motor pe Cutie nu avem cu ce transporta până la Râşnov cele necesare pentru organizarea BBM 2012.

Urmeză o perioadă nebună în care Pac reuşeşte să găsească un alt motor de Golf 2 – 1.6 TD iar busul se mută în Balta cu broaşte pentru un transplant. Mircea a apucat să vadă cum se dă jos motorul praf şi cum se fac câteva adaptări la cel de schimb. Când am plecat din Baltă l-am auzit spunând “ne vedem mâine, să punem motorul”… Apoi ne-a lăsat Balta goală şi s-a dus… 🙁

bus_balta

Cutia a fost, la propriu, punctul de sprijin al sufletelor îndurerate care s-au adunat în Baltă să îşi ia la revedere de la Nenea. Apoi, a devenit pretext pentru a merge mai departe, pentru a încerca să acoperim cumva vidul lasat de dispariția prematură.

Pac a lucrat să umple golul lăsat în compartimentul motor, chit că Mircea nu a mai fost acolo să îl ajute. Noi am asistat fiecare după pricepere, unii au ţinut lumina, alţii i-au ţinut de urât. Nimeni nu a avut curaj însă să se “suie în balcon” şi să dea sfaturi chiar şi nesolicitate.

bus_motor

Într-o săptămână, Cutia a redevenit funcţională, am încărcat-o cu boxe, microfoane & butoane, bannere, corturi, steaguri, premii, reviste, promoţionale şi alte lucruri necesare și am mers să organizăm ultimul BBM.

bus_22

Părea lucrul cel mai logic de făcut iar atunci când am împărțit ciorba de fasole am celebrat încă odată memoria “membrului de onoare” al clubului.

bus_3

La câteva săptamâni distanță, Cutia și Perlutza au participat la întâlnirea de la Odorheiu Secuiesc. Evident că nu am lipsit nici noi 🙂 Dacă întâlnirea a fost așa cum o știam (bere gârlă, ciorbă de vișine, gulaș, concursuri, cel mai mare foc de tabără și cei mai sufletiști broscari din România), întoarcerea spre casă a fost cu senzații tari.

Băieții erau cu Cutia în față iar eu veneam cu Perlutza în urma lor. O furtuna stârnită din senin putea să se sfârșească tragic. Ploua torențial iar vântul arunca în mașini cu pietrișul de pe marginea drumului proaspăt asfaltat. Mă gândeam că o să îmi sară vopseaua de pe Perlutza și va trebui să o refac. În fața mea, baieții aveau altă problemă. Un copac a fost smuls din rădăcini și era cât pe ce să cadă pe Cutie. Am apucat să vad cum copacul de care mă apropiam se rupe și el. O frână bruscă a scăpat și Perlutza de o soarta crudă.

bus_copaci

Au urmat momente de panică maximă īn care nimeni nu știa cum sunt ceilalți sau mașinile. Ploaia tocmai se transformase în piatră. Dan și Pac au coborât din bus și au venit în fugă spre Perlutza. Vântul puternic mă împinsese cu tot cu mașină spre contrasens iar ei de abia se țineau pe picioare. Am răsuflat ușurați când am văzut că suntem toți bine. Se pare că avem un înger păzitor iar acolo sus cineva a avut grijă de noi 🙂

bus_24

Vara a trecut și a venit momentul ca busul să intre la vopsit. Dacă la demolatul mașinii am participat cu spor, perioada tinichigeriei și vopsitoriei a rămas un mister. Speriat probabil de poveștile cu creionul de la revopsirea Perlutzei, Pac nu a avut curaj să ne ducă la atelierul unde a recondiționat Cutia.

bus_25

Atunci când a fost vorba de reasamblare nu a mai avut scăpare :)) M-am autoproclamat responsabil de detailing și acolo unde era riscul să se dea rasol am insistat să se lucreze cu atenție. Linoleumul original a fost curățat temeinic și a redevenit frumos iar bagheta de prindere a început să strălucească după ce a rămas fără noroi.

bus_26

Preșulețele de cauciuc din față suferiseră după ce fostul proprietar găsise de cuviință să lipească cu prenadez o mochetă pe ele. Puțină atenție, multă acetonă și lipiciul vechi a cedat iar preșurile originale și-au reluat locul în mașină, deși ar fi putut ajunge ușor la coșul de gunoi.

bus_17

Chederele de uși erau relativ noi, dar fuseseră gazate cu aiuriu la precedenta vopsire. Cu atenție și aceeași acetonă au revenit în formă. Prin aceeași operațiune de curățare temeinică au trecut toate obiectele care au revenit în mașină: de la mobilier, pe alocuri prăfuit și plin de ulei, până la cele mai mici garnituri care mai aveau pe ele urme de auriu. Cum spuneam, detalii :))

bus_6

Pe la finele lui noiembrie am scos Perlutza și Cutia la prima ședintă foto după refacere. Ce frumos pot să arate!

bus_20

Pe perioada iernii a continuat lucrul la detalii. De acum Pac înțelesese importanța lor și începuse să devină perfecționist :p Diferența cea mare a fost făcută atunci când s-a umblat la cârpe. După ce a găsit un material portocaliu asemănător cu docul, Pac a pus mâna pe foarfecă, metrul de croitorie şi mașina de cusut, a calculat, a tăiat și s-a apucat de refăcut soft-topul! El cu mânuțele lui, sub directa supraveghere a noastră :))

bus_19

Deși originală, canapeaua din vinilin muștar se jupuise pe alocuri. Câteva click-uri pe net ne-au purtat spre un magazin care vindea stofă pentru mobilier la metru pătrat.

bus_18

O vizită prin depozit a scos la iveală materialul ideal: cadrilat, colorat vesel, ignifugat. După ce și-a făcut mâna cu soft-topul, Pac a avut curaj să se apuce de cusut și husele de canapea. Capsele de la Hornbach au completat imaginea aproape de original a noii tapițerii.

bus_23

Cea mai multă atenție a necesitat-o dulapul cu aragaz, chiuvetă și frigider. Dacă original Cutia ar fi trebuit să aibă o ladă frigorifică, Pac și-a dorit un upgrade. A găsit un frigider de T3 cu alimentare pe gaz și electrică. După ce l-am spălat a arătat ca nou! Mai lipsea doar să își gasească locul potrivit în mașină. În cele din urmă s-a optat pentru refacerea dulapului de la intrare cu chiuvetă și aragaz, sertar de depozitare, loc pentru butoanele de pornit arzătorul și pentru rezervorul de apă. Din fericire, am reușit să recuperăm spice-rack-ul original cu măsuță rabatabilă și după ce le-am lustruit corespunzător au completat frumos zona de bucatarie. Greu de crezut că au încăput toate în același loc limitat. 🙂

bus_21

În primăvara lui 2013, busul a ajuns din nou în Baltă. S-a vopsit și lăcuit dulapul cel nou iar în cele din urmă s-a montat și softopul portocaliu. Lucrările au continuat în timpul verii prin adăugarea unor ceasuri de măsurat temperatura uleiului și a apei plus suplimentarea sistemului de răcire.

Cutia părea pregătită să ne ducă până în Turcia la Balkan Bus Meeting. Planul a fost dat peste cap de o defecțiune de ultim moment iar Cutia a rămas acasă. A strălucit în schimb la KDF Party şi şi-a dezmorţit rotiţele într-o plimbare până în Delta Dunării.

bus_10

Acum a venit momentul plimbărilor. Cum spuneam la începutul articolului, Pac își ia Cutia și pleacă în Europa în căutarea celei mai bune beri.

Cum zice chiar el: “Mergem intr-o directie… neclar care. Ne oprim undeva.. neclar unde. Vom face peste neclar citzi km. Vom strabate neclar cite tzari. La fel de neclar cite mari. Vom consuma neclar citzi litri de combustibil.
Putin mai clar… despre ce vorbim?
Pai e simplu. Se dau urmatoarele: pac, lup, thebox, putin gaz in rezervor, un frigider gol, o harta…. si mai vedem daca adaugam si alte ingrediente.
Se mixeaza cele de mai sus si se extrag pe rind: Ei doi (pac shi lup) vor pleca cu thebox (frigiderul gol included in thebox) intr-o excursie catre berea cea mai buna. La fiecare destinatie intermediara vor cauta berea locala si o vor intervieva putin. Dupa care vor stabili urmatoarea destinatie. De asemenea, va fi intocmit cu rigurozitate un clasament (lup e desemnat responsabil cu traseul si clasamentul).
Oricine din voi poate interveni in desfasurarea lucrurilor trimitzind sugestii despre CINE este berea-cea-buna in locul in care va fi parcat thebox. pacshilup o vor testa si vor trimite celor implicati o carte poshtala personalizata”.

bus_9

Dacă vreți să vedeți pe unde ajung Pac și Cutia în această vară îi puteți urmări și voi pe pagina de Facebook Destination: nextbeer.