Perlutza la doctor – sau cum a "crapat" motorul un specialist

Ultimele zile cu soare s-au cam dus și, dacă stăm să ne uităm la prognoza meteo, în curând vor cădea primii fulgi de zăpadă peste sezonul broscăresc 2013. Mulți dintre noi și-au pus la păstrare mașinile până la primăvară. Câțiva se încăpățânează să le conducă în ciuda vremii.

Pentru toți, umblăm la colecția de povești de citit, aminitiri frumoase care merită împărtășite și peste care refuzăm să așternem uitarea. Noroc de poze și, în acest caz specific, de jurnalul pe care l-am ținut în acel moment. Pe vremea aceea de abia îndrăzneam să visăm că o să facem drumuri lungi cu Perlutza. Nu aveam curaj să mergem prea departe de casă iar mersul în coloană avea marele avantaj, pe lângă distracția de rigoare, de a avea mereu alături pe cineva care să te ajute sau să te tragă la șufă. Lucrurile s-au schimbat radical după ce Perlutza a trecut pe la service-ul Metrotehnica iar motorul a fost refăcut de nea Gică. Din fericire am consemnat pas cu pas etapele parcurse. Multe lucruri le uitasem, altele pot părea desuete celor care trec acum printr-un proces de refacere a mașinii. Să ne amintim cum se făceau lucrurile in 2008 🙂

Sambata 16 februarie 2008

Momentul mult asteptat a venit! M-am gandit, am calculat si in cele din urma am decis sa o duc la mecanic. Petele de ulei de sub ea erau din ce in ce mai mari, marca drumul pe unde trecea… Pur si simplu murdaria de sub ea nu se lipea de imaginea impecabila pe care mi-o doresc pentru masina mea :))

Asa ca  au inceput framantarile… Unde sa o duc??? In Ungaria s-au facut cateva motoare de broscutza si arata super. La Timisoara e un “Aircooled garage” de unde de asemenea ies lucruri frumoase. Eu am ales o varianta mai aproape de casa. Un service auto la care lucreaza un mecanic pe care o parte dintre broscarii vechi il considera un fel de “guru” in domeniu. Mi-am luat inima in dintzi si am vorbit cu proprietarii atelierului. Desi povestile care circulau intre  broscari ii descriau drept “persoane ocupate care nu prea se mai incurca cu broaste”, am avut surpriza de a descoperi doi pasionati care prefera plimbarile cu broscutzele in afara tzarii.

Si asa a ajuns Perlutza pe mana lui nea Gica 🙂 m-am prezentat cu ea pentru o constatare si dupa 20 de minute de discutzii m-am trezit ca las cheile si talonul acolo. Evident si Perlutza. Am stabilit ca vreau o refacere completa a motorului cu pastrarea acestuia in parametrii originali. Nea Gica mi-a prezentat si varianta cresterii capacitatii la 1.600. “Sunt multi care vor asa ceva”… Eu nu am vrut 😀

Apoi a trecut o saptamana luunga cu un nea Gica greu de gasit pe telefon si stresuri de genul “oare nu aveau dreptate cei care au zis ca vor fi prea ocupati pentru Perlutza?”. Vineri dupa-masa a sunat in sfarsit telefonul: „Am dat jos motorul si maine dimineatza il desfac. Putetzi sa venitzi?”. Evident ca DA!

Cand am ajuns la atelier, nea Gica desuruba lucruri. Langa bancul de lucru era o masa cu o agenda in care incepuse sa noteze necesarul de piese. Desi desfacuse doar capacul de chiuloasa… lista era deja lunga de jumatate de pagina :))

Surub cu surub au inceput sa iasa la iveala problemele: racire aproape inexistenta deoarece o parte din flapsurile turbinei erau blocate, placa de ambreiaj cu santzuri preluate de discul de ambreiaj schimbat anul trecut (de aia incepuse sa trepideze la plecarea de pe loc) si multe alte “bucurii”. Trebuia schimbata si cutia de viteze… tampoanele pe care le banuiam ca ar fi responsabile pentru “sarirea” din trepte erau relativ intregi 🙂

La final lista a ajuns de o pagina si jumatate. Vestea buna (da! a existat si asa ceva) e ca motorul este la cota zero, adica nu mai fusese umblat in el pana acum.

Sambata 1 martie

Asa cum spusese nea Gica partea cea mai grea va fi adunatul pieselor. Si sunt muuulte tare. Una dintre piesele de baza pe care va trebui sa o schimb este cutia de viteze. Cum o cutie noua costa pe undeva pe la 1.000 euro am fost obligata sa iau una sh. Au cautat si ei, am cautat si eu si in cele din urma am ales una din ’74 care provine de pe o mexicanca din care mai ramasese doar sasiul si puntea fatza 🙁 Nu prea ma incanta chestia asta cu tocatul masinilor… dar aceasta deja fusese “devastata”… In fine, de mortzi numai de bine… macar aceasta cutie se va plimba cu Perlutza prin tara si nu numai 🙂

Deocamdata cutia s-a plimbat de la Targoviste pana in Balta, cu ajutorul unui tovarash 😀 Unde a inceput procesul de curatzire… Cutia era “protejata” de un strat gros de ceva care semana cu terosonul 😀 Si care culmea, initial, a inceput sa se desprinda destul de usor. Initial numai. Mircea m-a lamurit ca ala e ulei cu pamant si ca asa sunt toate cutiile… mai ales cele de 34 de ani 🙂

Operatiunea de curatzare a continuat duminica. De data asta temeinic: cu spaclu, surubelnitza, peria de sarma si in cele din urma clasicul “dush” cu benzina si motorina 😀 De data asta am avut mai mult spor, pentru ca nu au lipsit “beshnitzele”, sfaturile pretioase si voia buna 🙂  Si evident ajutorul in situatiile “de criza” cum ar fi desfacutul tamburilor sau “plimbatul” cutiei de pe o parte pe alta.

Distractia s-a terminat spre seara cand am lasat cutia la zvantat.

Joi 6 martie

Aseara am dus cutia de viteze la service. Azi au iesit de la rectificat blocul motor si arborele cotit 🙂 Acum mai am de adunat restul pieselor. Mai pe seara o sa fac o ultima verificare de preturi si o sa dau comanda. De abia astept sa o vad iar intreaga!!!

Lista magica arata cam asa:

cutie de viteze si tampoane pentru ea
cablu acceleratie
furtun vacuum
furtun benzina
filtru benzina
placa+disc ambreiaj
fishe+bujii
rotor
membrana avans vacumatic
galerie admisie simpla 1300
filtru ulei
capac+buson filtru de ulei
1 biela
4 bucsi biela
cuzineti biela cota 1
cuzineti palier cota 1
set motor 1300
set garnituri motor
solutie etansare
8 bucati aparatori tije tacheti
4 supape evacuare + 4 ghiduri
racorduri frane
cuzineti ax cu came cota zero
simering palier
tacheti 8 bucati

Joi 20 Martie

Am profitat de o raceala rebela care m-a tzinut cateva zile departe de serviciu 😀 si am reusit sa recuperez tablele de la motor de la “domnul Nea Gica” :)) Asa mi-a iesit porumbelul cand am cerut cu el la telefon si asa cred ca o sa-i ramana numele ceva vreme de acu incolo printre colegii de la atelier 😀

Duminica a urmat procedura de cosmetizat tablele. In timp ce dadeam jos pamantul combinat cu ulei mi-am adus aminte de toate drumurile frumoase pe care le-am facut anul trecut: Dorna, Bran, Odorhei, raliul carpati retro…

La final am obtinut o noua manichiura  dar si niste table curatate de pamant, degresate si trimise la soda pentru indepartarea reziduurilor de vopsea 🙂

Sambata 29 martie 

Inca o zi libera cu soare. Am profitat de ocazie si am mutat tablele din butoiul cu soda in cel cu acidutzuu 🙂 bineintzeles dupa ce le-am spalat bine bine si degresat acolo unde mai ramasesera urme de ulei. Habar nu am ce fel de solutie este acolo, dar efectul pe care il produce este acela de inlaturare a ruginei 🙂

Dupa ce acidul o sa-si faca treaba, voi da tablele cu inhibitor de rugina (siltan) apoi intentionez sa le vopsesc electrostatic 😀

NU, nu am uitat de lista de piese. Am dat comdanda si sunt pe drum 😀

Marti 8 aprilie

Dupa ce am frecat, spalat si lustruit tablele a urmat o perioada de plimbari cu  Morsa pana cand drumurile noastre au ajuns la cuptorul electrostatic  😀

A fost un mic dar pe care mi l-am facut de ziua mea 🙂

Am  gasit restul pieselor lipsa (supape de evacuare)  la un magazin din Cotroceni, de langa Gradina  Botanica. Nu mi-a venit sa cred cand  vanzatorul de acolo mi-a zis  “stitzi nu va pot ajuta decat luni … si o sa dureze ceva pana vin piesele” “cat?” am intrebat resemnata.  “cam o ora”  😀

Miercuri 16 aprilie

I’m so happy 😀 Au ajuns 😀 Fara alte explicatii las pozele sa vorbeasca 🙂

Nu am avut timp sa le intind, sa le fotografiez in voie…. dar important e ca au ajuns 😀 Si in curand vor incepe sa fie suite pe masina 🙂 

Joi 17 aprilie

O parte din piese le-am gasit la un magazin din Bucuresti de langa Gradina Botanica. Super tari baietzii de acolo. Mi-au facut rost in cateva ore de supape de evacuare KS, rotorul de la delco si un silicon de fitze de la Victor Reinz. Supapele vor merge la rectificat impreuna cu chiuloasa dupa care urmeaza asamblarea.

Inca nu am reusit sa gasesc unitatea de vacuum, dar am catziva preteni care mi-au promis ca ma ajuta. Asa ca suntem pe drumul cel bun 🙂

Marti 22 aprilie

Azi s-au rectificat  supapele de evacuare. De maine ar trebui sa inceapa refacerea motorului 🙂

Joi 24 aprilie

O vizita mica inainte de sarbatori 🙂 Se pare ca Perlutza are un inger pazitor 🙂  Unitatea de vacum pe care o cautam a venit la pachet cu un delco despre care nea Gica a zis ca e 99% ca nou 😀 Multzumiri cui se stie “vinovat” de fapta buna  :*

Luni 5 mai 

Nea Gica a pus cutia “noua” la care a refolosit planetarele de pe cea veche. Se blocase intr-o saiba care lipsea… dar pe care urmeaza sa o aduca de acasa maine 🙂

S-au schimbat si conductele de frana… si a urmat “faza zilei” in care mi-a spus ca sabotzii mai au un mm pana la nituri, ferodourile s-au crapat pe alocuri si tre puse unele noi la un atelier din “apropiere”…. Dupa ce am dat piept cu traficul din Bucuresti (aproape o ora pe minunatele strazi in reparatie) am ajuns la atelierul unde “ne pare rau… nu mai batem ferodouri”…

Salvarea a venit tot de la Gradina Botanica. Dupa ce au cautat prin calculator si s-au lamurit ce-mi trebuie a venit raspunsul salvator “in cateva ore aveti piesele”. Sabotzii fatza + spate au costat 150 de lei… nu’s cat e de scump…probabil ca pana la urma as fi gasit un “mejter” care sa mai bata ferodouri…. fiind vorba insa de frine am preferat sa-i iau noi!

Marti 6 mai

Avem sabotzi noi made in Italia 😀 Cei de pe fata aveau pe eticheta recomandare de folosire pt VW/Prosche :))

Miercuri 7 mai

Din toate pozitiile :d

Astept cu nerabdare sa-l aud duduind iar 🙂

Vineri 9 mai

Nici o zi fara nea Gica 😀 Cam asa a fost saptamina asta.

Credeam ca totul e in ordine si de acum singura grija pe care o mai am e sa aflu cit costa reparatia 😀

Sun la nea Gica sa-mi zica “scorul” si incepe distractia: “Nu am mai apucat sa fac pretul… Era sa fac infarct” “Aoleu! Sinteti bine” “Eu da, dar piesele nu…. Trei dintre segmenti sint rupti… probabil s-au stricat in timpul transportului… i-am dat in cautare la magazine… astept raspuns”….

Si de aceasta data salvarea a venit de la gradina Botanica. Dupa ce au cautat prin calculator, intr-o ora au venit piesele… Nu a mai contat ca au costat 220 de lei…

oare ce surprize imi mai rezerva Perlutza??? :))

Miercuri 14 mai

 “E gata, puteti veni sa o luati?”  Hehe! Cum sa nu??? De mult asteptam sa aud aceste vorbe. Prin bunavointza sefului am putut sa trag chiulul si la ora 13 si un pic eram la service. Ne-am dus cu tramvaiul pentru ca aveam masina de adus acasa 😀

Nea Gica pus pe glume… “Nu pot sa ti-o dau asa… Piulitza de la roata din spate are filetul dus… nu stringe…poti sa ramii fara roata. Si uita-te la ea cit e de murdara. E imposibil sa ti-o dau asa. Trebuie sa o spal”

Dar nu a fost dupa el! Cum piulitza aia era usor de gasit, am sunat un prieten sa mi-o aduca 🙂

Intre timp, Perlutza a intrat la verificarea instalatiei electrice. Acum avem faruri, merge faza lunga pe ambele faruri shi functioneaza pina si lumina de la plafoniera 😀 Deh… masina de fitze :))

Apoi am iesit la drive test cu Nea Gica la volan 😀

De aci incolo cam asta a fost expresia de pe fatza mea 😀 Gura pina la urechi 🙂

Ma pregateam sa plec… insa nu inainte de baie :))

“Asta e singurul lucru la care ma pricep!!! Vreau sa o spal eu!!!”

“Nu se poate. Ma cearta seful… nu ai voie aici… dar o sa te las sa o stergi”

Fie si asa… nu puteam sa ma cert cu omul mai ales ca era incintat de ceea ce face.

“Nea Gica!!!! La cita spuma ai dat pe broscutza spalam 3 masini” ii zice unul dintre angajati … dupa care isi inghite repede cuvintele “da! dar e broscutza” :))

Momentul lustruitul Perlutzei s-a intimplat cu o viteza uluitoare! Cred ca in citeva minute era uscata :))

“Vrei suport de numar cu Metrotehnica?” Cum as fi putut refuza 🙂

Apoi imi zice: “Eu ti’o dau afara!” :))

Ziua s-a incheiat la Mircea care atunci cind m-a vazut a exclamat “Sorooo nu ti se vede fatza de cit de tare rinjesti! Vezi sa nu’ti maninci urechile” :))

Am incheiat seara montind centurile de siguranta pe care le-am primit “cado” tocmai de Craciun 🙂 Stiam eu ca va veni si ziua lor :))”

PS: De atunci am parcurs peste 40.000 de km cu motorul refăcut de nea Gică. Nu este o distanță prea mare însa trebuie spus că Perlutza a devenit “mașina de drum lung”. De la volanul ei am văzut Croația, Polonia, Ungaria, Austria, Italia (Napoli, Roma, Milano), Franța (Menton), Monaco, Germania, Serbia și anul acesta o mică parte din Turcia (Igneada).

Și DA, am făcut toate aceste drumuri fără vreo problemă tehnică, uneori în coloană cu alți prieteni, alteori doar noi cu Perlutza. Decizia de a nu crește capacitatea motorului la 1.600 s-a dovedit a fi corectă. “Certificatul de naștere” al mașinii emis de fabrica de la Wolfsburg arată că Perlutza are pe ea motorul cu care a ieșit din fabrică. Motor în care s-a umblat o singură dată de către “domnul nea Gică”.